Acel cineva

Stii, uneori suntem mult prea abosrbiti de viata cotidiana sa mai dam importanta lucururilor marunte care ne inconjoara. Uneori pur si simplu uitam de practica, incercand din rasputeri sa avem o teorie solida si bine sustinuta. Uneori uitam ca avem o singura viata si uitam sa o traim cu intensitate.

Dar apoi apare cineva, cineva care te face sa renunti la teorie si sa te axezi doar pe practica, cineva care iti asculta toate ideile, poate de multe ori prea nebunesti sau ciudate, cineva care te face sa realizez ca si cateva minute petrecute in natura in doi, sunt mult mai frumoase si pretioase decat orice alta iesire . Cineva, da…acel cineva, care iti deschide larg ochii si te indeamna sa privesti cu atentie tot ce este in jurul tau, cineva cu care poti sa fii tu.

Si realizezi ca totul este diferit, ca parca si ciripitul pasarilor din copaci suna altfel, ca  mersul pe jos nu mai este obositor acum, ca natura iti apatine, ca locurile vazute impreuna se transforma incet incet in unele dintre cele mai frumoase amintiri, si asta pentru ca ati fost doar voi, voi doi, tu si acel cineva care te face sa constientizezi ce este cu adevarat important in viata, cu acel cineva cu care poti sa traiesti momentul si sa uiti de orice.

Si e frumos, da…este foarte frumos cand stii ca lumea iti apartine, cand realizezi ca singurul lucru pe care il ai de facut in viata este sa traiesti clipa, momentul, ziua, asa cum iti doresti, ca si cum e ultima, cu emotii, intensitate, cu cine vrei, cu cine te face fericit si pentru toate acestea multumeste-i lui, acelui om care te schimba in bine, care te face sa sa privesti lumea dintr-o alta persectiva si sa constientizezi toate acestea .

 

 

Daria Nistor

Nu izgoni iubirea 

Uneori poate este mult prea mult. Poate am trecut cu vederea multe,hmm, mult prea multe și mult prea ușor. Uneori poate am plans mai des decât am ras, am fost triști prea multe zile la rând, săptămâni chiar. Poate pana și cuvintele le-am spus prea ușor, totul a evoluat prea repede, este posibil, pierzându-și din mister si noi prierzandu-ne dorința de a mai continua. Bulversați am fost, confuzi atât de des, ironici câteodată, o ironie care ne ranea de multe ori. Însă ceva încă ne mai tine aici, in acest context întâmplator apărut, chiar neprevăzut, la fel ca o ploaie rece intr-o zi de vara mult prea călduroasă. Și este bine, da.. chiar este foarte bine, plăcut, antrenant, obositor uneori, ce-i drept, dar este o oboseala foarte plăcută, care te fascinează. Te descoperi cu adevărat, realizezi cât de mult te poți schimba in bine, cum nu te mai gândești doar la tine, cum începi sa îți dorești din ce in ce mai mult o conversatie lunga și deschisă, poate și un pahar de vin alături și cum orice minut începe sa conteza mai mult decât îți puteai imagina pana atunci. Realizezi cum dorințele celuilalt devin încet, încet dorințele tale și cum nu îți poți imagina nici măcar o zi fără persoana iubita.
Este adevarata iubire..Cea care te schimba, care te face sa treci prin nenumărate stări, de la agonie la extaz, de la entuziasm la neputința, cea care face din doi străini, o poveste cu doi străini perfecti.Este cea care te face sa lași deoparte pronumele la singular „eu” si „tu” și sa folosești atât de des pluralul „noi”, cea care îți da motive sa fii fericit, dar tot ea, cea care de multe ori te face sa verși o lacrima. Dar este iubirea, complexa, frumoasa, unica, cea care ne tine și ne va tine pentru mult timp in viața. Doar lasă-te purtat de ea, nu o izgoni, pentru ca atunci cu siguranța vei fi un om mort. 

O zi doar pentru tine

Uneori ai nevoie doar sa uiți , sa mergi înainte , sa uiti . Sa renunți la tot și la toate și sa îți iei un moment doar al tău . Sa te plimbi singur și sa asculti muzica preferata , sa te uiți in jurul tău și sa respiri adânc , cât de adânc poți . Sa nu te mai gândești la trecut , la ce a fost sau ce o sa fie , la griji , la alte persoane , la ce ai de făcut sau la ce ai făcut deja , doar trăiește in prezent și bucura-te de asta . Plimba-te , respira ,admira și uita , e tot ce trebuie sa faci pentru a fi împlinit . 

Daria Nistor 

Capitol sfârșit din romanul vietii 

Astăzi este ziua mea . Și parca acum , mai mult ca oricând nu este doar despre urări și mesaje , este despre suflet , despre trecut , prezent și viitor , despre maturizare , despre evoluție , despre tot ce m-a format , m-a întărit și m-a schimbat in ultimul an .
Adaug încă un capitol sfârșit in romanul vietii mele , un capitol complex , trăit din plin , simțit profund , analizat cu atâta grija uneori , dar având si pasaje care accentuează libertatea simțită .
Răsfoind puțin paginile acestuia ,am realizat cât de mult m-am schimbat , câte stări am trăit , câte momente memorabile am avut .
Am avut un an extraordinar din toate punctele de vedere . Am încuiat trecutul , i-am dat drumul viitorului și am trăit prezentul . Mi-am ascultat intuiția , am făcut doar ce am simțit și nu am regretat . Am muncit mult sa ma perfecționez , am avut nopți in care am dormit poate prea puțin , am plâns , am trăit unele dintre cele mai intense emoții de pana atunci ,am realizat cât de mult inseama familia , am renunțat la persoanele și prieteniile care nu îmi făceau bine , am întâlnit oameni noi , am plâns de fericire , am ras de asemenea ca niciodată , am iubit , am ascultat muzica de calitate , am intrat in proiecte minunate , mi-am descoperit pasiuni , am devenit mult mai încrezătoare , dar in același timp mai sensibilă .
Am înțeles poate mai bine ca oricând ca trebuie sa fac doar ceea ce îmi doresc cu adevărat , ca nimic și nimeni nu ma poate opri , ca nimic nu este întâmplator și ca destinul este de partea mea . Mi-am ascultat intuiția , am crezut in ceea ce este menit sa se întâmple și m-am lăsat de multe ori îndrumata de destin .
De asemenea , i-am acordat mult mai multă atenție sufletului , i-am oferit momente de răsfăț , momente unice , momente pe care cu siguranța nu o sa le uite . Am lucrat mai mult cu mine , am evoluat , am afat răspunsul unor întrebări  care de mult ma măcinau , mi-am limpezit inima , mintea , sufletul .
Am trăit . Am trăit cu intensitate fiecare moment , m-am bucurat de fiecare zi , de fiecare persoana care apărea in viața mea , de fiecare conversație buna , de fiecare minut petrecut cu cei dragi , de fiecare melodie , de fiecare gest drăguț , vorba rostita , de fiecare carte , de viața .
Și asta sunt acum , rodul muncii mele , o munca intensa dar plăcută . Un om cu principii , un om care iubește atât de mult frumosul , gesturile mici -dar făcută din suflet , o persoana încrezătoare , liberă , puternica , dar in același timp atât de sensibilă .

Imi place…

Îmi place când te uiți așa

Știi , subtil ca și când nimeni nu te-ar vedea

Îmi place când visezi la ceva 

Ce din perspectiva ta niciodată nu se va întâmpla 

Îmi place când zambesti timid 

Și când îmi scrii ca in prima zi .
Imi placea cum erai atunci , 

Atunci când nimeni și nimic nu te putea schimba , 

Atunci când parca toată lumea îți aparținea 

Și odată cu ea și inima mea .

Umbra 

Am înțeles acum , am înțeles … Esti o umbra , ma urmărește . 

Ai fost , ai existat 

Atât de miraculos s-a întâmplat .
Știu . Esti aici , ai fost mereu ,

Din umbra ma priveai cu greu .

Plângeai și tu , plângeam și eu 

De ce n-am fost , de ce te temi ?
Te văd , te văd oglindindu-te in orice ,

In cana de pe masa , in perete ,

Stai și doar privești , 

Spre mine , spre noi,  spre ei .
Te aștept , aici , acum

Și da , poate pentru ultima oare îți spun 

Ai fost , esti și vei fi in inima mea oricum .